Donald Trump a reacționat abrupt după ce guvernul canadian a anunțat introducerea unei taxe pe serviciile digitale, vizând platforme precum Google și Amazon. Fostul președinte american a catalogat această mișcare drept un atac direct asupra companiilor din SUA și a amenințat că va pune capăt oricăror negocieri comerciale cu Canada, generând un nou val de tensiuni între cei doi parteneri tradiționali.
Decizia Canadei de a aplica un impozit de 3% pe veniturile obținute de giganții tehnologici reprezintă parte a unei serii de măsuri adoptate de mai multe țări europene și de alte state din G7. Scopul oficial este de a asigura o cotă mai echitabilă de venituri pentru contribuabilii locali, într-o epocă în care profiturile digitale traversează granițe cu ușurință.
Autoritățile de la Ottawa au argumentat că modelul tradițional de impozitare nu mai reflectă realitățile economiei digitale, unde firmele pot genera miliarde de dolari într-o țară fără a deține prezență fizică semnificativă. Prin această taxă, Canada urmărește să finanțeze proiecte sociale și investiții publice, reducând, în egală măsură, povara fiscală pe segmentul IMM-urilor.
În replică, Donald Trump a denunțat măsura drept „ilegitimă” și „discriminatorie”, sugerând că Statele Unite ar putea impune tarife revanșarde severe pe o gamă largă de exporturi canadiene, de la materii prime până la produse agricole. Declarațiile sale, făcute într-un interviu recent, au întrerupt orice fărâmă de optimism privind eventuale acorduri viitoare între Washington și Ottawa.
Pe termen scurt, amenințarea americană riscă să blocheze discuțiile privind modernizarea unor convenții comerciale bilaterale vechi de decenii. Deși actualele acorduri NAFTA/USMCA permit mecanisme de soluționare a disputelor, presiunea politică ar putea determina ambele părți să adopte măsuri unilaterale, escaladând rapid conflictul tarifar.
Din perspectiva economiștilor, întreruperea negocierilor ar dăuna ambelor state. Canada exportă aproximativ 75% din producție în SUA, în timp ce Statele Unite se bazează pe materii prime și produse high-tech canadiene. O serie de tarife noi ar duce la majorarea prețurilor interne și la perturbarea lanțurilor globale de aprovizionare.
Analizând scena internațională, se observă că și alte țări au introdus taxe similare fără reacții atât de virulente din partea Washingtonului. Franța, Italia și Marea Britanie se numără printre statele care au adoptat sau pregătesc impozite digitale, într-un cadru de cooperare mai puțin tensionat. Strategia Canadei, însă, venea într-un context politic intern delicat, necesitând o reacție fermă din partea SUA pentru a descuraja imitatorii.
În continuare, Canada ar putea solicita sprijin de la organizații economice multilaterale sau ar putea negocia o amânare condiționată a aplicării taxei, în schimbul unui angajament privind revizuirea tratatelor de investiții. În același timp, companiile vizate pot încerca să-și repoziționeze serviciile, ajustând structura digitală pentru a se conforma noilor reguli fiscale.
Nu în ultimul rând, acest conflict subliniază nevoia unui cadru global unificat de impozitare digitală. Fără standarde internaționale clare, disputele comerciale vor continua să erupă ori de câte ori un stat încearcă să-și protejeze bugetul prin măsuri unilaterale. Pe măsură ce dialogul dintre Canada și SUA se răcește, presiunea asupra organismelor precum OECD sau FMI crește pentru a propune reguli acceptate la nivel mondial.
În concluzie, amenințările lui Donald Trump la adresa Canadei nu sunt doar un schimb de replici politice, ci un semnal că disputele fiscale digitale pot escalada rapid într-un război tarifar cu efecte reale asupra economiilor celor două țări. Soluția ideală rămâne cooperarea internațională și elaborarea unor norme comune, care să împiedice crize comerciale similare pe viitor și să asigure un teren de joacă fiscal echitabil pentru toți actorii implicați.
