O inițiativă legislativă pregătită de Ministerul Dezvoltării atrage atenția asupra unei schimbări radicale: cine are restanțe la taxe sau impozite nu va putea încheia tranzacții auto până la stingerea integrală a creanțelor fiscale. Propunerea, semnată de ministrul Attila Cseke, vizează creșterea disciplinei la plată, dar ridică și numeroase semne de întrebare legate de impactul social și economic.
La prima vedere, măsura pare echitabilă: de ce să beneficiezi de libertatea de a vinde un bun de valoare ridicată dacă ai datorii către buget? În esență, autoritățile urmăresc să blocheze portițele prin care cetățenii cu restanțe își vând mașinile și dispar, lăsând statul cu paguba. Dacă proiectul va trece de Parlament, ghișeele RAR și autoritățile fiscale vor interconecta evidențele, astfel încât autentificarea vânzării să fie condiționată de plata datoriilor.
Pe hârtie, soluția ar putea încuraja plata la timp a taxelor și reduce economia subterană. În practică, însă, pot apărea situații neprevăzute: un șofer cu datorii mici, dar fără lichidități imediate, se va afla în imposibilitatea de a-și schimba automobilul, chiar dacă are un client dispus să achiziționeze mașina la un preț corect. Sistemul riscă să pună presiune suplimentară pe cei cu capacitate financiară limitată, transformând o datorie fiscală într-un blocaj de mobilitate.
De asemenea, piața second-hand ar putea intra într-o perioadă de incertitudine. Dealeri, brokeri și cumpărători particulari vor întâmpina noi proceduri de verificare, timp de așteptare și acte adiționale. Acest lucru va spori birocrația și va alunga din piață micii comercianți, care deja se confruntă cu termene stricte și costuri administrative. În plus, blocarea tranzacției până la stingerea obligațiilor fiscale poate genera un ecou în lanțul de revânzare: mașinile cu datorii vor rămâne „pe stoc”, în timp ce cumpărătorii se vor îndrepta spre oferte fără risc, reducând astfel lichiditatea și potența prețurile.
Dintr-o perspectivă strict juridică, legiuitorul are dreptul să construiască bariere pentru protejarea veniturilor bugetare. Multe țări aplică deja retenții pe conturi bancare sau popriri la sursă. Blocarea dreptului de a vinde un bun de valoare ridicată poate fi însă interpretată ca o restricție a dreptului de proprietate și a libertății de circulație a bunurilor. Există riscul ca demersul să fie contestat în instanță, invocându-se că măsura disproporționată încalcă drepturi fundamentale.
Un alt efect secundar pe care autoritățile trebuie să-l anticipeze ține de costurile de implementare și întreținere a unui sistem integrat de verificare în timp real. Interconectarea bazelor de date ale ANAF, RAR și ale primăriilor presupune resurse financiare considerabile și o infrastructură IT sigură, capabilă să reziste atacurilor cibernetice. Fără o soluție tehnică robustă, riscăm întârzieri, erori de raportare și nemulțumiri în masă ale cetățenilor.
În opinia mea, există alternative mai echilibrate. De exemplu, în loc să blocheze automat vânzarea, autoritățile ar putea oferi opțiunea unui plan de eșalonare rapidă a restanțelor, activat chiar în momentul tranzacției. Astfel, vânzătorul și cumpărătorul știu clar care e nivelul datoriei și cum va fi stinsă, iar statul își asigură încasările fără a pune în impas cetățeanul lipsit de lichidități.
Mai mult, campaniile de informare și instruire privind obligațiile fiscale ar putea preveni acumularea datoriilor. Un rol important l-ar avea primăriile și birourile de asistență fiscală locală, care să ofere consiliere gratuită și ghiduri de plată on-line. Combinația dintre facilități și sancțiuni moderate tinde să dea rezultate durabile, față de blocajul absolut în vânzarea bunurilor.
În concluzie, intenția ministerială de a înăspri condițiile pentru vânzarea unui autoturism atunci când există restanțe fiscale este, la prima vedere, o soluție potrivită pentru bolile administrației publice: neplata la timp a taxelor și evaziunea. Însă un exercițiu de echilibru între nevoia de încasări și protejarea drepturilor proprietarilor este obligatoriu. Fără ajustări și mecanisme de sprijin, măsura riscă să producă blocaje de mobilitate, să îngreuneze piața auto și să genereze conflicte juridice. Rămâne de văzut dacă parlamentarii vor îmblânzi forma propusă sau dacă vom asista la un impact major – și, poate, nedorit – asupra unei părți semnificative a șoferilor români.
