Într-o lume în care ritmul alert al vieții ne împinge să maximizăm fiecare clipă de veghe, nu este surprinzător că discuțiile despre somn capătă amploare, mai ales în mediul online. Pe platforme precum TikTok și Instagram, ai auzit cu siguranță afirmații de genul „femeile au nevoie de una-două ore de somn în plus față de bărbați”. Pare un moft al culturii wellness, dar știința confirmă, parțial, această idee. Însă motivele nu sunt nici pe departe cele evidente.
Pe scurt, când vine vorba despre necesarul de somn, diferențele de gen nu țin doar de câteva minute suplimentare. Sunt implicate elemente biologice, psihologice și sociale care interacționează într-un dans complex. Vom explora împreună ce spun studiile recente, ce rol are structura cerebrală a femeilor și de ce nu se rezumă totul doar la hormonii feminini.
1. Rețele neuronale și procesare multitasking
Numeroase investigații cu EEG și imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) au evidențiat că femeile activează rețele multiple în timpul zilei: emotiv, cognitiv și social. Acest „multitasking” cerebral solicită mai intens creierul, generând un consum energetic mai ridicat. Ca urmare, corpul „solicită” mai mult somn pentru a recupera și consolida informațiile.
2. Faze de somn și eficienţă recuperativă
Unul dintre miturile frecvente este că femeile dorm mai mult. În realitate, studiile arată că durata totală poate fi similară, însă raportul dintre faza REM (Rapid Eye Movement) și somnul profund diferă. Femeile au tendința de a intra mai rapid în REM, perioadă asociată regăsirii echilibrului emoțional și memoriei emoționale. Astfel, dacă acest stadiu este fragmentat, ele „pierd” mai mult din efectele recuperative decât bărbații.
3. Rolul hormonilor: mai mult decât estrogen și progesteron
Hormonii menstruali schimbă dinamică somn-veghe prin modificări ale neurotransmițătorilor. Progesteronul, de pildă, are efect sedativ, dar poate produce și apnee de somn la unii subiecți. În plus, fluctuațiile estrogenului influențează melatonina, „hormonul somnului”. Deși hormonii explică parțial variabilitatea, ei nu sunt unicul răspuns, ci un ingredient al rețetei complexe.
4. Factorii psiho-sociali: sindromul „a doua zi de serviciu”
În societatea modernă, femeile sunt adesea supuse unui dublu rol: cel profesional și cel de îngrijire a familiei. Gândește-te la mămică care termină ziua de lucru, apoi protejează teme, pregătește cina și rezolvă „urgent” mailuri personale. Întârzierea orei de culcare și stresul acumulat al zilei sporesc senzația de epuizare, chiar dacă dormi la fel de mult ca un bărbat.
5. Cronobiologie și ritm circadian
Se pare că bioritmul feminin tinde către un avans circadian mai dimineață. Adică, multe femei se culcă și se trezesc mai devreme. Dacă programul de la muncă sau de la școală le obligă să se ridice devreme, vor acumula un deficit de somn ascuns, resimțit nu neapărat prin orele totale, ci prin calitatea acestora.
Analiza acestor date ne ajută să înțelegem că necesarul de somn nu se măsoară doar în minute și că o orașeală suplimentară nu este un moft feminin, ci un semnal că sistemul nervos are nevoie de mai multă regenerare. Poate că uneori problema nu este timpul adăugat, ci cum îl valorificăm: un somn fragmentat nu asigură aceeași restaurare ca unul continuu.
Din perspectiva mea, soluțiile nu sunt doar personale, ci și culturale. 1) Conștientizarea la nivel de familie și loc de muncă a nevoilor diferite de somn; 2) Adoptarea unor ritualuri de relaxare în seara de dinainte de culcare, de la tehnici de respirație la reducerea expunerii la ecrane; 3) Flexibilitate în programe, astfel încât orele de somn să corespundă ritmului biologic al fiecăruia; 4) Implicarea partenerilor în sarcini casnice pentru a echilibra povara muncii emoționale și fizice.
În concluzie, senzația de oboseală pe care o experimentează multe femei nu e un clișeu, nici un moft. Este rezultatul unui cumul de factori biologici, hormonali și sociali care fac ca somnul lor să fie mai „dificil” de recuperat. Înțelegând această realitate, putem construi medii care să susțină mai bine odihna și sănătatea mentală a fiecăruia, indiferent de gen.
