România trece printr-o perioadă complexă la nivel energetic, marcată de nevoia stringentă de modernizare a infrastructurii, asigurarea securității aprovizionării și reducerea emisiilor poluante. Recent, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a vizitat hidrocentrala de la Râstolița, o investiție începută în 1989 și aproape finalizată, pentru a sublinia trei direcții strategice care pot schimba fața sectorului energetic autohton.
Prima inițiativă se concentrează pe finalizarea și punerea în funcțiune a hidrocentralei Râstolița, cu o capacitate instalată de 35 MW. Blocajele administrative și lipsa surselor de finanțare au împins acest proiect într-o zonă gri, deși lucrările sunt realizate în proporție de peste 90%. Guvernul și-a asumat rolul de facilitator, iar prin colaborarea cu instituțiile europene și băncile de dezvoltare se va asigura suportul financiar necesar pentru finalizare.
Din punctul meu de vedere, finalizarea Râstoliței nu este doar o simplă punere în funcțiune a unei instalații hidroelectrice, ci un semnal clar că România poate valorifica imediat resursele regenerabile cu impact rapid asupra balanței comerciale de energie. Un plus de 35 MW pe rețea înseamnă reducerea importurilor și creșterea stabilității regionale a fluxurilor energetice.
Cea de-a doua inițiativă vizează dezvoltarea de proiecte pilot pentru hidrogenul verde. Ministerul Energiei își propune să implementeze câteva unități demonstrative, în apropierea complexelor energetice pe bază de eolian și solar, pentru a valorifica surplusul de energie regenerabilă. Scopul este crearea unei piețe interne de hidrogen, cu aplicații industriale și transport ușor.
Din perspectiva mea, hidrogenul verde reprezintă cea mai promițătoare soluție pentru decarbonarea sectoarelor economice cu emisii mari, precum siderurgia și transporturile grele. Investiția în cercetare și infrastructură de stocare și distribuție poate plasa România în topul țărilor emergente în acest domeniu.
A treia linie strategică o constituie modernizarea rețelelor electrice și digitalizarea lor, prin implementarea de contoare inteligente și sisteme avansate de management al cererii (Demand Response). Obiectivul este creșterea eficienței operaționale, reducerea pierderilor tehnice și integrarea facilă a noilor surse distribuite de energie regenerabilă.
Consider că această tranziție spre o rețea inteligentă este vitală. România are o rată a pierderilor electrice peste media europeană și depinde încă semnificativ de centralele pe hidrocarburi. Soluțiile smart grid pot răspunde ambelor provocări: eficiență și decarbonare, prin managementul dinamic al consumului și alertarea rapidă în situații de avarie.
Pe lângă cele trei direcții anunțate, ar fi utilă o componentă de educație și informare a consumatorilor despre beneficiile energiei regenerabile și oportunitățile de eficientizare energetică la nivel casnic și industrial. Dacă guvernul va susține programe de training și subvenții pentru instalarea de panouri fotovoltaice sau pompe de căldură, vom observa în scurt timp o reducere semnificativă a facturilor la energie și o ameliorare a calității aerului.
Coordonarea cu autoritățile locale și mediul de afaceri este esențială pentru succesul acestor proiecte. Dezvoltarea unui cadru legislativ clar, stimulente fiscale și proceduri rapide de autorizare vor atrage investitori privați, naționali și internaționali. România poate deveni un pol de energie verde în regiune, cu efecte economice pozitive și locuri de muncă bine plătite.
Prin cele trei inițiative – finalizarea hidrocentralei Râstolița, dezvoltarea hidrogenului verde și modernizarea rețelelor electrice – Ministerul Energiei conturează un plan ambițios, necesar și fezabil. După ani de stagnare, avem șansa să ne aliniem la standardele Uniunii Europene și să valorificăm la maximum potențialul resurselor autohtone.
Concluzionând, ceea ce lipsește cel mai adesea este voința politică susținută de o strategie coerentă pe termen mediu și lung. Dacă prudenta implementare a acestor măsuri va fi însoțită de transparență și consultare publică, România poate transforma provocările energetice actuale în oportunități de prosperitate durabilă.
