Într-o perioadă în care schimbările climatice devin tot mai vizibile și energia verde pare soluția viitorului, recentul anunț privind suspendarea Programului Casa Verde vine ca un șoc pentru românii interesați să investească în panouri fotovoltaice. De la 1 iulie 2025, cei care doresc să devină prosumatori vor fi nevoiți să suporte integral costurile echipamentelor și montajului – o realitate care ridică multe semne de întrebare.
Programul Casa Verde a reprezentat, până acum, o motivație substanțială pentru familii și mici întreprinderi să adopte soluții solare. Granturile acordate acopereau aproape în totalitate cheltuielile, iar procesul de aplicare, deși cu birocrație inerentă, rămânea accesibil. Mii de proprietari de case și-au văzut astfel facturile la energie redus drastic și, în același timp, au contribuit la reducerea emisiilor de carbon.
Însă, în contextul actual al bugetului de stat și al realocărilor financiare necesare pentru diverse priorități, autoritățile au decis că nu mai pot susține generos această schemă de finanțare. Rezultatul? Un stop temporar – sau, cine știe, permanent – al proiectelor care încă nu s-au finalizat și imposibilitatea de a mai porni altele noi cu sprijin nerambursabil.
Dincolo de cifre și termene, consecințele sunt palpabile: o barieră financiară ridicată se interpune între cetățean și ideea de a-și produce singur o parte din energia necesară. Pentru familiile cu venituri medii sau mici, investiția inițială poate ajunge la zeci de mii de lei, iar ratele bancare nu sunt mereu avantajoase. De aceea, mulți dintre cei interesați se vor gândi de două ori înainte să-și asume riscul unei cheltuieli majore.
Totuși, piața de energie regenerabilă nu stă pe loc. Producătorii de panouri și instalatori independenți încearcă, pe cât posibil, să mențină prețurile competitive și să ofere soluții flexibile de finanțare internă. Însă fără un semnal clar din partea statului și fără granturile care au facut din Casa Verde un program atractiv, ritmul de absorbție a tehnologiei solare va încetini, iar România va risca să rămână în urma altor state europene.
Din perspectiva mediului de afaceri, lipsa unui program coerent și predictibil afectează lanțul valoric: producătorii nu mai au certitudinea comenzilor masive, distribuitorii rămân cu stocuri în depozit, iar companiile de instalare își ajustează planurile de angajare și investiții. În plus, consultanții imobiliari avertizează că proprietățile fără sisteme fotovoltaice au mai puțin potențial de creștere a valorii, pe fondul unei cereri tot mai ridicate pentru eficiență energetică.
Pe de altă parte, societatea civilă și organizațiile de mediu pot reacționa prin campanii de conștientizare și prin lobby pentru reinstituirea unui mecanism de suport. Dacă Uniunea Europeană și-a propus neutralitatea climatică până în 2050, iar România a semnat acorduri în acest sens, este necesar un efort comun – public și privat – pentru a nu risipi eforturile deja pornite.
Chiar dacă programul Casa Verde rămâne „tras pe dreapta”, putem privi situația ca pe o oportunitate de a dezvolta modele alternative de finanțare: asociații de cartier care achiziționează în comun panouri, cooperative energetice locale sau parteneriate public-privat mai dinamice. Aceste soluții descentralizate se pot adapta mai rapid la nevoile comunităților și pot crea coeziune socială în jurul obiectivului verde.
În final, decizia autorităților nu înseamnă sfârșitul energiei solare în România, ci o provocare care ne cere creativitate și perseverență. Fiecare schimbare de paradigmă energetică a început cu un pas mai greu, uneori cu un pas înapoi, dar cu milioane de pași înainte în conștiința colectivă. Dacă românii și factorii de decizie vor găsi resurse și curaj, vom putea depăși obstacolele și ne vom reangaja pe drumul unei economii cu emisii reduse.
Concluzionând, suspendarea Programului Casa Verde ne obligă să regândim strategiile de finanțare, să intensificăm dialogul public-privat și să fim mai inventivi în modul în care încurajăm energia regenerabilă. Criza aceasta poate fi un moment de cotitură, unde soluțiile comunitare și parteneriatele inovatoare să umple golul lăsat de granturi. Doar astfel vom transforma un impas aparent într-o reală șansă de dezvoltare durabilă.
