Ministerul Dezvoltării a stârnit un val de reacții după anunțul conform căruia șoferii care nu-și sting amenzile de circulație în termen de 90 de zile riscă suspendarea permisului de conducere. Inițiativa, prezentată vineri de ministrul Csáke Attila, face parte dintr-un pachet legislativ mai amplu menit să asigure disciplina în trafic și să grăbească colectarea veniturilor la bugetul de stat. Dar care sunt implicațiile acestui plan și cum se pot pregăti conducătorii auto?
În esență, măsura propusă este simplă: dacă o amendă nu este plătită în termenul stabilit de legislație (în mod normal 15 până la 30 de zile cu reducere, iar ulterior până la 90 de zile cu valoarea integrală), autoritățile vor suspenda permisul de conducere. Procedura ar urma să fie automatizată prin sistemul informatic al Poliției Rutiere, care va transmite către Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor lista șoferilor restanțieri.
Prima întrebare pe care mulți o ridică este: va mări birocraticul această procedură? În teorie, sistemul ar trebui să funcționeze ca un cronometru digital: amenda neplătită devine rapid un semnal de suspendare. În practică, însă, succesul depinde de comunicarea eficientă între instituții, corectitudinea datelor și capacitatea platformelor online de plată să facă față unui flux sporit de utilizatori.
Un alt punct de dispută vizează dreptul la muncă și libertatea de mișcare. Suspendarea permisului pe motiv de neplată a amenzii poate lăsa fără posibilitatea de a ajunge la serviciu zeci de mii de oameni care nu au alternative de transport în localitățile mici sau în zonele rurale. Practic, nu doar că rămâi fără mașină, dar îți scade drastic șansa de a genera veniturile necesare pentru a achita amenda. Se creează astfel un cerc vicios: nu plătești pentru că nu poți ajunge la serviciu, nu poți ajunge la serviciu pentru că ți-a fost suspendat permisul.
Pe de altă parte, argumentul oficialităților este acela că amenzile neachitate reprezintă sume consistente neîncasate anual. Sumele respective, spun decidenții, ar putea fi redirecționate către modernizarea infrastructurii rutiere, întreținerea drumurilor și achiziția de echipamente pentru poliție. Teoretic, impozitul de bună purtare în trafic ar încuraja șoferii să respecte regulile, iar bugetul public ar profita pe termen lung.
Experiența altor state europene ne oferă un punct de comparație util. În multe țări, neplata unei amenzi de circulație atrage penalități suplimentare, popriri pe conturi sau chiar măsuri administrative de reținere a permisului. Sistemele moderne permit comunicări automate și plăți directe prin aplicații mobile sau Internet banking. România încă stă mai slab la nivelul interconectării sistemelor și la viteza de actualizare a datelor, așa că întrebarea esențială rămâne: suntem pregătiți să implementăm o măsură atât de dură fără discuții și teste prealabile?
Din perspectiva șoferului obișnuit, există soluții de mijloc care merită luate în calcul. În primul rând, simplificarea opțiunilor de plată: terminale POS la ghișeele fizice de amenză, dezvoltarea unei aplicații mobile dedicate, parteneriat cu Poșta Română și centrele de plăți partenere. În al doilea rând, introducerea unor planuri de eșalonare a plății amenzii, astfel încât o persoană aflată în dificultate financiară să nu fie nevoită să aleagă între suspendarea permisului și penalități noi.
În plus, o campanie educațională de reamintire a termenelor de plată ar reduce numărul de cazuri neintenționate de neplată. Mesajele prin SMS, email sau notificări în aplicația Poliției Rutiere pot fi însoțite de invitații la cursurile de conducere defensivă sau informări despre riscurile principale de accident.
Dezbaterea se va intensifica în Parlament, unde se va decide forma finală a actului normativ. Un lucru este cert: orice măsură adoptată trebuie să echilibreze necesitatea respectării legii cu drepturile fundamentale ale cetățenilor de a munci și de a se deplasa liber. Suspendarea permisului pentru neplata amenzii poate fi eficientă în teorie, dar realitatea pieței muncii și lipsa alternativelor veritabile de transport public pot transforma această soluție într-o victimizare a celor vulnerabili.
Concluzie
Planul Ministerului Dezvoltării de a suspenda permisele șoferilor care nu-și plătesc amenzile în 90 de zile aduce în prim-plan un subiect sensibil: echilibrul între sancțiune și acces la drepturi de bază. Cu o implementare corectă, care să includă soluții digitale eficiente și măsuri de sprijin pentru categoriile defavorizate, poate reprezenta un pas spre disciplinarea traficului și consolidarea bugetului public. În lipsa unor facilități de plată și a unei comunicări transparente, însă, riscul este să transformăm actul de a conduce într-o povară suplimentară, exacerbată de birocrație și lipsă de alternative de transport. Rămâne de văzut dacă propunerea legislativă va trece prin filtrul rațiunii și al solidarității sociale sau va rămâne doar o măsură severă cu efecte controversate.
