Într-un context economic marcat de presiunile tot mai mari asupra finanțelor publice, Guvernul României a decis să adopte o Ordonanță de Urgență prin care reducerea cheltuielilor cu personalul devine prioritară. Premierul Ilie Bolojan a explicat că măsura urmărește nu doar redresarea deficitului bugetar, ci și alinierea la standardele de sustenabilitate pe termen mediu și lung, prevăzute în planurile de ajustare economică.
Principala modificare adusă de ordonanță vizează tăierea unor categorii de sporuri pentru angajații din sectorul public. În esență, sporurile de vechime, de muncă în condiții de risc sau de responsabilitate vor suferi ajustări semnificative: plafonarea acestora la valori fixe și eliminarea cumulului pentru cazuri în care funcționarul beneficiază simultan de mai multe indemnizații. De asemenea, se suspendă temporar acordarea unor facilități, precum cele pentru performanță instituțională, până la stabilirea unor mecanisme clare de evaluare și raportare a rezultatelor.
O măsură conexă prevede înghețarea salariilor de bază pentru o perioadă determinată, în paralel cu eficientizarea organigramei la nivelul administrațiilor centrale și locale. Practic, va fi analizată rata de ocupare a posturilor vacante și se va decide fie transformarea unor contracte de muncă permanente în proiecte de durată determinată, fie reorganizarea serviciilor. Scopul declarat este reducerea birocrației, optimizarea proceselor decizionale și concentrarea resurselor umane pe activități cu impact direct asupra cetățeanului.
Din perspectiva angajaților, aceste tăieri pot genera nemulțumiri și scăderea motivației. Sindicatele din învățământ, sănătate sau administrație publică au avertizat deja că o parte dintre măsuri ar putea duce la blocaje și proteste, dacă nu se deschide un dialog real cu factorii de decizie. În opinia lor, există riscul ca lipsa unor stimulente financiare să afecteze calitatea serviciilor publice, de la consultațiile medicale până la derularea procedurilor administrative.
Pe de altă parte, guvernanții argumentează că obiectivul principal rămâne menținerea sustenabilității fiscale. România se află sub monitorizarea instituțiilor financiare internaționale și trebuie să respecte condițiile financiare convenite. Ordonanța de Urgență pune accent pe un mix de măsuri care, în ansamblu, ar putea economisi până la 1,5% din PIB pe parcursul anului următor. Economiile astfel obținute urmează a fi redirecționate spre investiții strategice în infrastructură, educație și cercetare, cu efect multiplicator asupra creșterii economice.
Din punctul meu de vedere, tăierea sporurilor reprezintă o decizie pragmatică, dar incompletă: deși aduce un impact financiar imediat, nu tratează fundamental problema eficienței structurale. România are nevoie de modernizare digitală, de formare continuă a angajaților publici și de adoptarea de instrumente performante de măsurare a rezultatelor. În absența acestor reforme, reducerea unor sporuri riscă să devină doar un bandaj temporar, fără efecte de durată asupra productivității din sistemul public.
În plus, Guvernul ar putea îmbunătăți comunicarea și transparența procesului decizional, prezentând deschis cifre și simulări care să susțină necesitatea fiecărei măsuri. Implicarea societății civile și a mediului academic în monitorizarea executării ordonanței ar putea crea un cadru de încredere și responsabilitate mutuală. Evoluția economiei românești depinde atât de disciplina bugetară, cât și de un sector public capabil să răspundă rapid nevoilor cetățenilor.
În concluzie, adoptarea ordonanței privind tăierea sporurilor bugetarilor semnalează angajamentul executivului de a readuce cheltuielile publice pe un făgaș sustenabil. Cu toate acestea, pune în lumină un adevăr mai amplu: reforma administrației nu poate fi redusă la un simplu exercițiu de austeritate. Pentru rezultate pe termen lung, este esențială o strategie coerentă de dezvoltare instituțională, bazată pe digitalizare, formare profesională și implicare reală a tuturor părților interesate. Numai așa ne putem asigura că economiile generate vor stimula creșterea și vor consolidă încrederea în administrația publică.
