Pe măsură ce tot mai mulți șoferi traversează România pe autostrăzi, apare adesea întrebarea: pot să tractez o altă mașină pe banda rapidă? La prima vedere, pare o soluție salvatoare pentru cineva rămas blocat în pană, dar realitatea legislativă și riscurile implicate indică cu totul altceva.
În primul rând, trebuie să ne raportăm la Legea nr. 38/1991 și la Regulamentul privind circulația pe autostrăzi și drumuri expres, unde sunt clar stabilite condițiile de acces și comportament pentru vehicule. Autostrăzile sunt concepute pentru circulația rapidă și fluentă a vehiculelor în stare tehnică bună, fără opriri neautorizate și fără manevre care pot perturba fluența traficului.
Practic, legislația interzice explicit remorcarea sau tractarea vehiculelor de către autovehicule obișnuite pe banda de rulare a unei autostrăzi. Singurele excepții se aplică serviciilor de asistență rutieră autorizate, care utilizează echipamente speciale – platforme fixe, vehicule cu sistem de ridicare și aprobare tehnică pentru astfel de operațiuni. În lipsa acestor condiții, orice șofer care atașează la mașina personală un cablu sau o bară de tractare riscă să încalce legea.
Ce sancțiuni pot apărea? Inspectoratul de Poliție Rutieră atrage atenția că amenda poate ajunge la câteva sute de lei, în funcție de gravitatea faptei, iar punctele de penalizare se acumulează rapid. Pe lângă sancțiunea pecuniară, soferul își poate pierde dreptul de a conduce pe intervale de timp, dacă situația se transformă într-un recidivist al încălcării regulilor de circulație.
Dar legea nu e singurul motiv să renunțăm la ideea de a tracta pe autostradă. Riscurile tehnice sunt majore: diferența de masă între cele două vehicule poate genera forțe de tracțiune excesive, iar cablurile de tractare clasice nu sunt proiectate pentru viteze de peste 60 km/h. În situații limită, acestea pot ceda, lăsând vehiculul tras să derapeze sau chiar să iasă în decor.
În plus, stabilitatea generală a ansamblului devine problematică. Frânele mașinii care trage trebuie să suporte greutatea ambelor autoturisme, iar sistemul de stabilitate electronică (ESP) poate fi copleșit. Dacă unul dintre vehicule pierde aderența, fenomenul de pendulă poate genera răsturnări sau coliziuni cu alți participanți la trafic.
Un alt factor care agravează pericolul este distanța de siguranță. Autostrada impune păstrarea unei distanțe care să permită frânarea în siguranță la viteze mari. Însă ansamblul de tractare extinde această distanță, iar ceilalți șoferi nu anticipează întotdeauna comportamentul inedit al celor două duble.
În lumina acestor motive, specialiștii recomandă apelarea la serviciile de asistență rutieră autorizată. Dispozitivele lor de ridicare și platformele de transport asigură fixarea corespunzătoare a vehiculului defect și minimizarea riscului de accident. De asemenea, multe companii oferă asigurări care acoperă eventuale daune suplimentare, un avantaj semnificativ în raport cu improvizațiile făcute de șoferi.
O altă opțiune este mutarea în zona de urgență a autostrăzii. Dacă mașina nu mai pornește, marcajele rutiere indică locurile special amenajate unde poți stationa până la sosirea ajutorului. Astfel se evită blocarea benzilor de circulație și se asigură siguranța tuturor participanților.
Privind în perspectivă, autoritățile ar putea să intensifice campaniile de informare, astfel încât șoferii să cunoască clar ce este permis și ce nu pe autostradă. Totodată, dezvoltatorii de infrastructură ar putea proiecta spații suplimentare de parcări de urgență, echipate cu terminale de apel, pentru a elimina tentația improvizației.
În concluzie, tractarea unei mașini cu ajutorul unui alt autoturism pe autostradă nu este doar o încălcare a legii, ci și un experiment periculos pentru siguranța rutieră. Chiar dacă pare o soluție rapidă, costurile pot fi extrem de mari – de la amenzi la avarii grave sau chiar pierderea de vieți omenești. Așadar, data viitoare când rămâi în pană, alege calea sigură: serviciile profesioniste și respectul pentru norme. Traficul rapit înseamnă și responsabilitate maximă.
